Am trait pe vremea aceea, stiu exact cum era si cu siguranta securitatea si-ar fi dorit o lege prin al carei efect toti directorii, avocatii, contabilii, notarii, expertii, doctorii, preotii, si alte categorii profesionale „libere” sa devina informatori legali sub sanctiunea unor amenzi uriase. Ooooo Daaaa. Aceasta este Legea 129/2019.

Aparent o lege cu scop normal, firesc, combaterea spalarii banilor si finantarea terorismului, ea devine un instrument informational de cea mai inalta clasa de care ar fi mandra si CIA.

Legea este destul de complexa asa ca incercam pe bucatele mici sa explicam unele chestii.

  1. Obligatia anuala de raportare a beneficiarului real.

La inmatriculare sau anual, in primele 15 zile de la aprobarea situatiilor financiare anuale, persoanele juridice supuse obligatiei de inregistare in registrul comertului (nu si PFA) trebuie sa depuna la Registrul Comertului, in vederea inregistrarii in Registrul beneficiarilor reali ai societatilor, o declaratie privind beneficiarul real al persoanei juridice.

Daca dupa aceasta declaratie intervine o modificare a datelor ce vizeaza beneficiarul real, trebuie depusa o noua declaratie in 15 zile de la data intervenirii modificarii.

Nerespectarea acestei obligatii atrage amendarea reprezentantului legal al societatii cu amenda de la 5.000 la 10.000 lei iar daca in urmatoarele 30 de zile obligatia nu se indeplineste la cererea ONRC se va pronunta de catre tribual dizolvarea societatii.

Aceeasi obligatie intervine in sarcina societatilor deja inregistrate, in ipoteza in care in 12 luni de la intrarea in vigoare a legii (21 iulie 2019) nu se aproba o situatie financiara anuala, respectiv de a depune declaratia privind beneficiarul real. Sanctiunea nerespectarii acestei obligatii este aceeasi.

In mod similar, asociatiile non-profit au obligatia modificarii actelor asociatiei/fundatiei in acord cu prevederile acestei legi (art. 53 din Legea 129/2019) in termen de 12 luni (pana la 21.07.2020) sub sanctiunea dizolvarii prin hotarare judecatoreasca la cererea Ministerului Public sau a oricarei persoane interesate.

 

  1. Ce este o entitate raportoare (informator)?

Ar fi mult prea multe de spus asa ca luati de citit:

Art. 5

(1)Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele entităţi raportoare:

a)instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine;

b)instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare persoane juridice străine;

c)administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale;

d)furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e)auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă;

f)notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;

g)furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f);

h)agenţii imobiliari;

i)alte entităţi şi persoane fizice care comercializează, în calitate de profesionişti, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.

(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (1), agenţii şi distribuitorii instituţiilor emitente de monedă electronică şi instituţiilor de plată, inclusiv cei ai instituţiilor din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României ori punctul central de contact, după caz, respectă obligaţiile legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului.

(3)În aplicarea alin. (2), instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată le impun contractual agenţilor şi distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României conformarea la prevederile din prezenta lege şi din reglementările emise în aplicarea acesteia şi stabilesc mecanismele de conformare.”

 

  1. Ce trebuie sa faca informatorul, pardon, entitatea raportoare?

Art. 6

(1)Entităţile raportoare prevăzute la art. 5 sunt obligate să transmită un raport pentru tranzacţii suspecte exclusiv Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:

a)bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau

b)persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi; sau

c)informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi; sau

d)în orice alte situaţii sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivaţia tranzacţiei, cum ar fi existenţa unor anomalii faţă de profilul clientului, precum şi atunci când există indicii că datele deţinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicaţii care nu sunt plauzibile.

(2)Suplimentar situaţiilor prevăzute la alin. (1), entităţile raportoare transmit un raport pentru tranzacţii suspecte Oficiului atunci când circumstanţele faptice obiective aferente unei relaţii de afaceri sau tranzacţii ocazionale corespund în tot sau în parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzacţii suspecte prezentate public de Oficiu.

(3)Entităţile raportoare consideră ca suspectă orice relaţie de afaceri sau tranzacţie ocazională cu o persoană ale cărei date de identificare i-au fost comunicate punctual de către Oficiu. În acest caz un raport pentru tranzacţii suspecte va fi transmis de către entitatea raportoare Oficiului, dispoziţiile art. 9 alin. (1) nefiind aplicabile.

(4)Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite de îndată un raport pentru tranzacţii suspecte Oficiului atunci când, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieşirea din Comunitate, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune, cunoaşte, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile/fondurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului sau persoana a încălcat obligaţiile stabilite prin acest regulament.”

Asadar, la obligatia de raportare pentru tranzactii suspecte nu intervine nicio limita de valoare. Precizama aceasta pentru ca exista si obligatia de raportare a tranzactiilor nesuspecte:

Art. 7

(1)Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

(2)În situaţia în care tranzacţiile prevăzute la alin. (1) sunt derulate prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare, obligaţia de raportare revine acesteia, cu excepţia operaţiunilor din activitatea de remitere de bani care vor fi raportate conform alin. (5).

(3)Instituţiile de credit şi instituţiile financiare definite conform prezentei legi vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro.

(4)În sensul alin. (1), termenul tranzacţie include şi operaţiunile a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici decât echivalentul în lei a 15.000 euro, care au elemente comune cum ar fi: părţile tranzacţiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacţiile şi sumele implicate. Entităţile raportoare stabilesc în politici şi normele interne prevăzute la art. 24 alin. (1), proporţional cu riscul spălării banilor şi finanţării terorismului la care sunt expuse, termenul în care elementele comune prezintă relevanţă, precum şi orice alte scenarii ce ar putea da naştere unor tranzacţii legate între ele.

(5)Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro.

(6)Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite Oficiului rapoarte privind informaţiile cuprinse în declaraţiile persoanelor fizice privind numerarul în valută şi/sau în monedă naţională, care este egal sau depăşeşte limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune.

(7)Raportul pentru tranzacţiile prevăzute la alin. (1), (3) şi (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei, iar raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul depunerii declaraţiei conform Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune, conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Oficiului.”

 

  1. Cand trebuie facuta raportarea?

Pentru tranzactiile suspecte raportarea trebuie facuta inainte de efectuarea tranzactiei, iar aceasta tranzactie nu se va efectua de catre entitatea raportoare timp de 24 de ore de la data primirii confirmarii inregistrarii raportului.

Tranzactiile nesuspecte care depasesc limitele aratate mai sus la pct. 3 trebuie raportate in urmatoarele 3 zile de la data efectuarii tranzactiei.

 

  1. Ce patesc informatorii care nu raporteaza sau nu isi indeplinesc orice alt obligatie prevazuta de lege?

Persoanele fizice amenda de la 20.000 la 150.000 lei.

Persoanele juridice amenda de la 20.000 la 150.000 lei + 10% din veniturile realizate in ultima perioada fiscala incheiata.

La institutiile financiare nesupravegheata de BNR, amenda se majoreaza la persoane juridice cu 5.000.000 lei iar la persoane fizice cu 50.000 lei.

(am verificat cifrele … nu sunt erori de redactare)

Pe langa toate acestea, informatorului i se mai pot aplica si:

Art. 44

(1)Pentru încălcări ale prevederilor prezentei legi, pe lângă sancţiunea amenzii contravenţionale, pot fi aplicate contravenientului una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare:

a)confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie;

b)suspendarea avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi ori, după caz, suspendarea activităţii operatorului economic, pe o durată de la o lună la 6 luni;

c)retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, pe o durată de la o lună la 6 luni sau definitiv;

d)blocarea contului bancar pe o durată de la 10 zile la o lună;

e)anularea avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;

f)închiderea sucursalei sau a altui sediu secundar;

g)o declaraţie publică în care se identifică persoana fizică sau juridică şi natura încălcării;

h)un ordin prin care se impune persoanei fizice sau juridice să pună capăt comportamentului respectiv şi să se abţină de la repetarea acestuia;

i)o interdicţie temporară de a exercita funcţii de conducere în entităţile raportoare împotriva oricărei persoane cu responsabilităţi de conducere într-o entitate obligată sau a oricărei alte persoane fizice declarate responsabilă de încălcare.”

 

Aaaaaa. E suficient pentru azi, nu?

Ne mai auzim …

Av. Mihai Georgescu